- 9871
Vineri, 5 octombrie, de la ora 19:00 puteti asista la fata locului sau online, daca intrati la Home pe pagina Teatrului National din Iasi, la redeschiderea Salii Mari. Programul include difuzarea unui film, un portret colectiv realizat de Alexandru Condurache, intitulat ”3 generatii de actori” si premiera spectacolului ”Iasii in carnaval” de Vasile Alecsandri. De asemenea, fatada TNI va deveni locul unor proiectii deosebite (Spirit), iar pe Esplanada TNI va fi lansat un foc de artificii. Piesa va fi reluata pe 6, 7 si 14 octombrie, de la aceeasi ora. Biletele, cu preturi intre 44 si 17,6 lei, se gasesc aici. In luna noiembrie, spectacolul este programat pentru zilele de 4, 17 si 20. Noi reprezentatii sunt programate pentru 8, 9 si 21 decembrie, 18 si 19 februarie, 6 si 7 aprilie, 25 mai, 2 iunie. In stagiunea 2013-2014 spectacolul este programat pentru zilele de 19 octombrie, 16 si 17 noiembrie, 21 si 22 decembrie, 1 si 2 februarie, 1 si 2 martie. Update: in stagiunea 2014-2015 spectacolul se joaca pe 20 martie, de la aceeasi ora.
Din distributia spectacolului de teatru ”Iasii in carnaval” fac parte 28 de actori ai trupei Teatrului National din Iasi, dintre care ii amintesc pe Doru Aftanasiu (Postelnicul Tache Lunatescu), Annemarie Chertic (Tarsita), Calin Chirila (Jignicerul Vadra), Teodor Corban (Satrarul Sabiuta), Pusa Darie (Safta), Catinca Tudose (Cati), Petronela Grigorescu (Marghiolita), Daniel Busuioc (Alecu) și Dumitru Nastrusnicu (Leonil) in rolurile principale. Regia este semnata de Alexandru Dabija, scenografia de Dragos Buhagiar, iar coregrafia de Florin Fieroiu. Coloana sonora: Fanfara de la Chetris. Alexandru Dabija a mai montat la Iasi in 2010 ”O noapte furtunoasa” de I.L. Caragiale, lucrand tot cu scenograful Dragos Buhagiar.
”Iasii in carnaval” s-a jucat pentru prima data pe 22 decembrie 1845 si a starnit reactii foarte puternice in epoca zbuciumata. Cu atat mai mult cu cat premiera a coincis cu iesiri in strada indreptate impotriva cresterii impozitelor. Personalitatile din loje au intentionat sa paraseasca sala de spectacol, domnul chiar a facut-o. Aga a ordonat incetarea mascaradei de pe scena. Reprezentatia era sa fie intrerupta de autoritati pentru aluziile la revolta si revolutie. Insa bonjuristii (tineri progresisti) au aclamat, dorind continuarea spectacolului. Si spectacolul a continuat.
Alegerea acestei piese pentru a marca redeschiderea Salii Mari are, cred, legatura cu atmosfera festiva care incepe sa imbrace Iasul, anticipand Zilele Iasului. In acest sens, ii permite regizorului, asa cum el insusi a marturisit, sa realizeze un spectacol dinamic, varorificand ”dimensiunea folclorico-populara” a teatrului lui Alecsandri, exagerand-o chiar, si mutand ”accentul de pe stilul de vodevil al textului” pe aspectul de ”teatru popular”.
Piesa este o comedie de situatii si o satira. La nivelul modalitatilor dramatice amintesc motivul teatrului in teatru si pe cel al lumii pe dos (o posibila semnificatie a ideii de "carnaval"), pe care asteptam sa vedem cum le incondeiaza Dabija. Cat priveste personajele, acestea au iz caragialesc, fiind prezenti in nuce atat Conu Leonida (Postelnicul Tache Lunatescu), dar si Efimita (Tarsita) ori Pristanda (Satrarul Sabiuta). Caracterele satirizate de Alecsandri includ tipul burghezului, care-l mimeaza pe aristocrat si actioneaza asemeni unui Dinu Paturica (veritabilul parvenit din literatura romana), Jignicerul Vadra; ofiterasul laudaros, mare amator de dame (Leonil); dama coapta, mereu dormica de amoruri tinere (Tarsita); tinerelul superfluu, pus in situatii crancene, dar care isi invata lectia (Alecu).
Deoarece regizorul a facut aluzie la Revolutia din 1989, care, intamplator sau mai putin, a avut loc pe 22 decembrie, zi care coincide cu tumultoasa premiera initiala a acestui spectacol, nu ma pot opri sa nu ma intreb cat de actual ori relevant va fi acest spectacol la situatia politica din Romania? Ori e poate menit doar sa distreze si va fi o simpla transliterare a unei aduceri aminte asupra unei comemorari intr-o festivitate cu haz?