- 2302
Metrourile şi autobuzele servesc drept vehicul principal de manifestare a alienării personajului principal din filmul „Joker”, regizat de Todd Phillips. Acestea îl transportă pe anti-erou de la locul de muncă, unde este activ drept clovn, la apartamentul pe care îl împarte cu mama lui, interpretată de actriţa Frances Conroy. Personajul pare modelat după vârsta lui Joaquin Phoenix, 45 de ani, puţine informaţii despre trecutul său fiind comunicate în film. Se transmite doar că lucrează drept clovn şi că ambiţia sa este să evolueze spre o postură de comic stand-up.
Cauzalitatea definitorie personajului este descrisă încă din prima secvenţă, în care Arthur Fleck (numele civil al celui care va deveni Joker) este atacat şi bătut de o gaşcă de puşti în mijlocul oraşului numit Gotham, o referinţă clară la universul DC, al cărui cel mai renumit reprezentant este Batman. Ambiţia filmului de a prezenta povestea personajului Joker înainte ca acesta să devină rivalul eroului înaripat se justifică doar parţial, destinul lui Arthur Fleck fiind cât se poate de uman, iar involuţia sa putând fi atribuită mai degrabă regimului armelor şi munițiilor specific Statelor Unite ale Americii. Metafora măştii de clovn are o tradiţie îndelungată, fiind extrasă din commedia dell’arte şi exemplificată prin personajul Pierrot (documentat de la sfârșitul secolului al XVII-lea). Arhetipul clovnului rău a fost popularizat de DC Comics încă din 1940 prin intermediul personajului Joker, al cărui încarnare umană Arthur Fleck se vrea a fi.
Involuţia lui Arthur Fleck este justificată prin poziţia sa de outsider şi prin felul în care receptează actele de violenţă, de nepăsare şi de abuz cărora le cade victimă. Personajul nu pare să aibă niciun mijloc de apărare, singura sa reacţie în faţa acestor evenimente fiind un râs compulsiv, identificat drept o boală, vizavi de care îi avertizează pe cetăţenii surprinşi de manifestarea sa.
Crimele lui Joker sunt aspectul cel mai controversat din fişa personajului, acestea fiind nejustificabile din perspectiva normalităţii civice. Scenariul introduce diferite motive, nu în ultimul rând legate de administrarea oraşului Gotham, care accelerează spirala lui Arthur Fleck înspre violenţă şi nepăsare. S-ar putea spune că personajul absoarbe comportamentul societăţii din jurul său într-un efort de adaptare. Prima lovitură pe care o primeşte Joker în traiectoria sa este închiderea serviciului de consultare psihologică ce îi este atribuit. Actriţa din rolul psihologului este distribuită cu un ochi atent la apartenenţa socială a unui profesionist serios şi implicat într-un post dezavantajat, dar important, atât din perspectiva ei, cât şi ca utilitate socială. Crimele care inițiază căderea lui Arthur Fleck sunt comise împotriva a trei angajaţi ai societăţii Wayne Enterprises, condusă de tatăl prezumptiv al personajului principal. În timp ce două dintre crime sunt comise în legitimă apărare, a treia este o execuţie.
Cea mai reprobabilă dintre crimele lui Joker are loc împotriva propriei sale mame, ca rezultat al dubiului care planează asupra paternităţii sale. În timp ce Thomas Wayne încearcă să-l convingă pe Arthur că a fost adoptat, Penny Fleck susţine că Thomas şi-a folosit influenţa pentru a crea un dosar administrativ în acest sens şi a o închide într-un azil de nebuni. În momentul în care-şi ucide mama, spirala psihotică a lui Arthur Fleck a început deja.
Realizând un film despre pericolele unui sistem care-i neglijează pe cei mai dezavantajaţi membri ai săi, Todd Phillips atrage atenţia asupra importanţei consilierii psihologice în societatea contemporană, cu care haosul din Gotham are multe lucruri în comun. S-ar putea ca regimul armelor şi muniţiilor specific Statelor Unite ale Americii săi fie aici diferenţa relevantă, însă filmul ia în vizor mediul psihologic drept cauză esenţială a bunăstării sau, în acest caz, al involuției unui individ.