- 6095
Un interviu cu Catalin Rulea, vocalist si chitarist in Toulouse Lautrec, The Pixels, artist contemporan, fan Julio Cortazar si un tip cu cateva clase peste nivelul personajelor din industria muzicala romaneasca.
"Imi place foarte mult sa desenez, dar nu mai e loc de asta. Este o apucatura destul de aristocrata sa mai poti sta o zi intreaga cu creionul pe hartie."
AltIasi: Documentandu-ma pentru interviu am aflat ca, pe langa muzica, faci si arta contemporana.
Catalin Rulea: Da. Asta este pregatirea mea. Am terminat Facultatea de Arte si desenez de la 10 ani. In timp, de la desen am trecut la alte activitati din sfera artei si nu cred ca se va schimba vreodata ceva in privinta asta... desi trebuie sa iti marturisesc ca as fi vrut sa fiu fizician.
AltIasi: Si ce s-a pus in calea visului?
C.R.: Hihi... nelinisti existentiale. Viata nu te lasa sa faci ce vrei tu, te poarta ea ca pe o o barca cu vela (ca si pe Toulouse Lautrec). Ideal e sa te bucuri de ce primesti si sa dai ce ai mai bun atunci cand ai ocazia. In general ne ghidam dupa o filozofie hedonista si un plan de bataie de tipul "traieste clipa".
AltIasi: Ce preferi, ca artist: foto/video sau pictura/desen?
C. R.: Hm... Am facut atatea lucruri pana acum... Imi place sa gandesc lucrari care spun ceva profund si nu conteaza mijlocul prin care spun asta. Am facut performance, fotografie, am scris text si am filmat, dar nu m-am gandit decat la ce vreau sa transmit. In privinta lucrarilor mele de artist nu ma mai intereseaza estetica. In schimb, folosesc foarte multa forma in fotografiile pe care le fac pentru Toulouse Lautrec sau pentru diferite postere, siteuri pe care le fac contra cost. Si mai trebuie sa iti spun ca imi place foarte mult sa desenez, dar nu mai e loc de asta. Este o apucatura destul de aristocrata sa mai poti sta o zi intreaga cu creionul pe hartie... Deja incep sa visez...
"The Pixels e un alt film in care joc [...] Acum cant mai mult cu Toulouse si stam mai mult impreuna."
AltIasi: Sa inteleg ca implicit preferi oarecum The Pixels.
C. R.: Hai ca ai intors-o frumos... hahahaha... Sincer, monitoarele de computer ma enerveaza din ce in ce mai mult, ca sa ma simt mai bine lucrez acum doar pe laptop, pentru ca pot schimba mereu peisajul si pot uita ca sunt dependent de o masina tip 0110001010.
Era un timp in care arta digitala era in mare voga... pe la inceputul anilor 2000, 1995 - 2000, la bienala de la Sao Paulo era nebunie. Imi aduc aminte de o lucrare a lui Patatics in care proiecta random toate imaginile de pe net. Cred ca a fost doar o moda... ca si muzica electronica... si aici ma refer strict la muzica, nu la zona de sound art.
In ceea ce priveste the Pixels e un alt film in care joc. Poate altadata despre The Pixels.
AltIasi: Pai cred ca ar fi bine sa clarificam pentru cei care te vad in ambele ipostaze.
C.R.: Cu Pixels cant din 2006. Intotdeauna am avut formatii de 3, inainte de Pixels a fost Trip Manilla, dar nu am cantat pe scena niciodata. E un cu totul alt gen de muzica si am alt feeling la The Pixels. Aici imi implinesc pasiunea pentru muzica electronica si putin mai reflexiva. In timp, formatia Pixels a avut ceva probleme si a avut suisuri si coborasuri. Anul asta pregatim un album care va fi coerent si contemporan, ne vedem mai rar si cantam mai putin. Vom vedea ce va fi... iar de preferat nu pot spune ca am preferinte... acum cant mai mult cu Toulouse si stam mai mult impreuna.
"industria muzicala, ca si industria artei contemporane, a devenit un fast food, fiecare isi ia ce vrea in graba si a plecat mai departe..."
AltIasi: Avand in vedere ca preferi arta contemporana in detrimentul celei, hai sa-i zicem traditionaliste, desi stiu ca nu e corect, de ce nu ati denumit formatia altfel? Exista exemplul celor de la The Dandy Warhols, de ce nu i-ati spus The Damien Hirsts?
C.R.: (Rade) Asta e cea mai tare intrebare ever. Toulouse Lautrec este o formatie de rock'n roll. Ne plac basul, chitara si toba si incercam sa facem lucruri noi cu ele. Deci cumva noi ne inscriem mai degraba in sfera artei de caiet de schite, cel mult sevalet... In 2007, un prieten mi-a spus "bai, pictura nu a murit, cica baga aia de la Berlin Biennale pictura la greu". Dupa Faithless, Kraftwerk, Brian Eno cati nu ar fi zis ca muzica nu va mai fi la fel... Dupa cum am mai spus odata, industria muzicala ca si industria artei contemporane a devenit un fast food. Fiecare isi ia ce vrea in graba si a plecat mai departe. Noi la Toulouse nu prea facem teorie. Suntem trei baieti care se simt bine impreuna si canta cu placere, fara sa isi propuna ceva anume.
AltIasi: De ce te "dai mare" in Dilema ca citesti Cortazar?
C. R.: Haha, te-ai documentat nu gluma. Intamplator se potrivea la fix ca in Dilema sa vorbesc mai mult despre Cortazar. Nuvelele acestui scriitor ne-au inspirat doua din piesele nostre... Te spun si Steward. Si cumva legatura este fireasca. Atunci cand citesti nuvelele lui Cortazar parca te uiti la scurt metraje, scurt metrajele sunt la un pas de videoclipuri, videoclipurile sunt la un pas de versurile unei piese. Iti dai seama ca aceasta conexiune e posibil sa nu o faca decat neuronii mei subiectivi.
AltIasi: Arta e subiectiva, muzica e subiectiva, nu intotdeauna ajunge la public ce ai vrut sa transmiti. Dar daca publicul apreciaza muzica, fara s-o inteleaga asa cum ai fi vrut tu, te declari multumit?
C. R.: Da. Categoric da. Tu stii ce a vrut sa zica Duchamp cand a expus pisoarul in 1917? Dar cand David Tudor a interpretat 4'33" a lui John Cage? Singurul nostru gand e sa ne simtim bine impreuna. Noi trei si publicul.
"Caciulile le-am luat cadou baitilor de la Salzburg, videoclipul Te spun l-am filmat in 3 ore, iar patul l-am cumparat cu 30 min inainte si acum e la mine acasa."
AltIasi: Devine mai mult un chat despre arta contemporana decat despre Toulouse Lautrec si s-ar putea ca publicul sa fie mai putin interesat de asta. Cand va lansati albumul?
C. R.: Corect! Albumul este inregistrat in mare parte. Saptamana asta nu am ajuns acasa decat la 2 noaptea. Iese rupere! De cum il facem dam o fuga si in Iasi. Ne-am simtit bine in Zona. Albumul se va chema Heroes si daca nu iese in mai, atunci iese in septembrie.
AltIasi: Va include o mare parte din piesele deja lansate sau pregatiti si cantece noi?
C. R.: Nu stiu cate din piesele nostre sunt cunoscute. Cu certitudine va cuprinde Apartman, Te spun, Yesman si Porno, piese ce au vazut lumina radioului. Si piese care ne sunt cerute spre difuzare si pe care le veti auzi la TV si radio.
AltIasi: Cine a conceput imaginea voastra? Exista o strategie de marketing bine pusa la punct sau improvizati de la un clip la altul?
C. R.: Haha... strategie de marketing. Cred ca trebuie sa consultam niste dictionare. Tot ce facem este improvizatie. Este ca in dragoste, facem ce ne place atunci cand ne place. Caciulile le-am luat cadou baitilor de la Salzburg, videoclipul Te spun l-am filmat in 3 ore, iar patul l-am cumparat cu 30 min inainte si acum e la mine acasa. Cateodata fac eu fotografii (cele de studio) si altadata Vlad Petri (cele de turneu si filmarile oficiale). Altadata mi-a placut foarte mult fotografia unui prieten si am folosit-o intr-un poster. Mihai Parsu il cheama pe prieten si ii sunt recunoscator inca odata.
"Cei care au plecat la culcare nici nu isi imagineaza ce au pierdut."
AltIasi: Sa revenim la Iasi, unde spuneai ca v-ati simtit bine. Voi ati vrut sa cantati de la 2 noaptea?
C. R.: De la 2 noaptea am cantat? Vai vai vai pai! In cazul asta le multumim inca odata celor care au stat pana la sfarsit si au cantat cu noi si la al doilea bis. Chiar nu mi-am dat seama, avusesem concert si cu o seara inainte in Wings si pana sa intru pe scena am dormit un pic in backstage. In timp, m-am obisnuit sa dorm oriunde, oricat. Si 10 minute de somn pot fi energie vie.
AltIasi: Deci n-a fost alegerea voastra. Intreb pentru ca, asa cum ai remarcat, o parte din oameni au cedat si n-au stat pana la final, desi voi ati facut o super atmosfera.
C. R.: Da, nu a fost alegerea noastra. Mi s-a mai intamplat sa cant la ore tarzii si nu e chiar comod pentru multi, dar in acelasi timp imi aduc aminte de un concert in Delta la care Sofa Surfers au cantat la 4 noaptea. Cei care au plecat la culcare nici nu isi imagineaza ce au pierdut. A fost una din cele mai tari prestatii live pe care le-am vazut vreodata.
AltIasi: Cum ti s-au parut cei de la Sophisticated Lemons, care au cantat in deschidere?
C. R.: I-am mai vazut acum 2 ani cred si mi-au facut impresia unor incepatori. La Iasi i-am apreciat si cred sunt foarte tari. In plus, eu la varsta lor nu ma suisem pe scena decat in fata unor grupe de cercetasi. (Rade) Avantaj ei.