articol
stats

Cum sa arate Zona ZERO: o varianta

De un an incoace, a devenit important pentru noi sa ne concentram pe motivele pentru care iubim Stefanul (chiar si numai pentru a ne vindeca de absentele care l-au ranit). Ne-am intrebat initial prietenii care sunt motivele pentru care ei iubesc Stefanul. Raspunsurile lor ne-au inspirat: "asociez locul cu amintiri frumoase, intalniri cu prieteni vechi", "e un loc al istoriei", "ma pot plimba indelung cu prietenii fara sa trebuiasca sa intrerup conversatia ca sa traversam", "e divers", "are parcul de la Teatru". Asa a inceput povestea Zonei ZERO. Cu multa plimbare, conversatii, fotografii vechi si noi, lucru in echipa.

Un moment reper a fost sugestia de a citi un capitol din lucrarea doamnei arheolog Stela Cheptea "Despre locul catolicilor in Iasi" din care am aflat ca "cercetarile arheologice din ultimii ani ne-au dat posibilitatea sa concluzionam, cu prudenta necesara si sub rezerva unor descoperiri viitoare, ca locuirea din secolele XIV-XV se extindea de pe versantul vestic, incluzand vecinatatile si proprietatile actuale ale Mitropoliei, pana in zona bisericii Sf. Gheorghe-Lozonschi si ale Episcopeiei Romano-Catolice delimitate, spre interiorul terasei, de fosta Ulita Mare" (Bulevardul Stefan cel Mare si Stant). Adica zona dintre Mitropolie, Catedrala Catolica si Stefan ar putea fi zona Zero din care s-a dezvoltat Iasul, inainte de a deveni capitala Moldovei.

O observatie importanta a fost ca, fiind folosit doar ca o trecere rapida intre doua puncte din oras, de multe ori evitat,  bulevardul pare sa impiedice astazi trecatorul sa observe si sa aprecieze ce are in jur: cladiri monument, spatii verzi, si traversari pline de istorie. Spiritualitate, cultura, natura: totul aici se cere descoperit si admirat.

Pentru ca Stefanul sa functioneze ca pietonal si zona zero a Iasului, depasindu-si statutul de traversare rapida din punctul A in punctul B, am structurat 4 directii majore:

1. schimbarea proportiilor bulevardului pe zone, pentru a micsora si a varia ritmul de traversare;

2. amplificarea rolului zonelor de interes adiacente si a participarii lor la bulevard;

3. definirea unei unitati, pe acest fundal eclectic si a unui ritm usor de citit, printr-un mobilier urban cu limbaj unic - multifunctionalul.

4. punerea in valoare a punctelor de interes (monumente istorice, vestigii arheologice, tablouri urbane)

Amenajarea parcursului pietonal urmareste deci crearea de zone care sa incetineasca traversarea si sa puncteze traseul. Aceasta modulare a spatiului este realizata prin schimbarea de proportii ale bulevardului, care se ingusteaza, devenind o alee intr-o GRADINA, se ,,ascunde” in CURTE, se transforma in PARC intre Teatru si Catedrala, sau se largeste devenind AGORA.

Dintr-un loc al indiferentei, Zona ZERO devine un loc al experientei. Se experimenteaza cu elementele naturii: vant (in insula cu plante aromatice, sau insula cu graminee), lumina (diferite jocuri de umbra), apa (la fantani). Se experimenteaza schimbarea sezoanelor (prin amenajarile peisagere) si a trecerii timpului pe parcursul zilei (prin jocurile de umbra: Poarta, Umbrarul). Spatiul nou creat ofera posibilitatea de raportare la context din pozitii diferite: de aproape si de departe (Zoom), de sus sau de jos (Ziguratul); static sau in miscare prin spatii de promenada si spatii de relaxare, contemplare, cu diferite grade de intimitate (CURTEA este un spatiu inchis, retras, intim; iar AGORA este un spatiu public, deschis).

Din respect pentru patrimoniul insumat de acest bulevard, din respect pentru amintirile pe care locuitorii lui le-au imbratisat pana acum, din respect pentru interventiile tuturor epocilor care "participa" la imaginea generala a acestui bulevard atat de particular in peisajul european, am minimizat interventiile, accentuand doar acele "clape" care ar lasa simfonia locului auzita la adevaratul ei potential.

Zona ZERO este compusa din

4 zone majore: Parcul, Agora si Catedrala, plus Gradina din zona manastirii Trei Ierarhi. Legaturile dintre acestea sunt facute prin acele segmente de bulevard care, avand front la strada pe ambele laturi, pot sustine functiuni comerciale relevante pentru un pietonal. Le-am intitulat "La Cafea". In plus, Zona ZERO  integreaza in aria pietonala Curtea (Curtea Directiei Agricole), complexul de cladiri al Catedralei Catolice "La Catolici", si gradina din jurul Teatrului National "La Teatru".

Proiectul sustine dezvoltarea zonelor adiacente prin punerea in valoare a traseelor secundare care conecteaza locuri aflate in imediata apropiere dar poate necunoscute chiar de locuitori.

Am propus ca teii sa isi reia statutul de arbore al bulevardului, prin replantarea intensiva stanga-dreapta pe lungimea bulevardului, cu exceptia Agorei, a zonei de extindere a Parcului spre gradina Catedralei si in fata Primariei.

AGORA

Pentru ca zona Cub sa isi depaseasca statutul (nefunctional) de pana acum de "buzunar" al trotuarului, propunem ca pietonalul sa se extinda pana la Casa Modei iar zona Cub sa se extinda pana la frontul continuu al blocului “Cina” transformandu-se intr-o piata tip agora.  Noua conformatie a pietei ar fi exprimata prin tratarea cromatica a pavimentului. Pozitia fostului Cub va deveni centrala, castigand un rol de reprezentare mai puternic.

Pe aceasta pozitie centrala, propunem inlocuirea structurii metalice existente cu un “grup” statuar, Vatra, care lasa spatiu unui luminator (platforma circulabila de sticla de 3m diametru) peste sala circulara a ruinelor de secol XV-XVI "conservate" sub dala de beton pe care va fi desenat planul ruinelor cu explicatii. Grupul statuar va fi compus din 15 stalpi, amplasati pe pozitia ce corespunde conturului salii din subteran, facand trimitere catre diametrul de 15m al acestei Sali (dimensiune considerabila pentru constructiile acelui secol). Stalpii vor fi compusi din cilindri mobili pe ax, cilindri care la rotirea energica vor produce un zgomot particular (de intensitate redusa). Rotind acesti cilindri,  va putea fi compus si descompus textul incizat pe toata inaltimea propice lecturii a stalpilor.

Astfel, Vatra ar juca multiple roluri: piesa centrala/reper al Agorei, punct de informare, loc de joc si interactiune, chemand catre ea intr-un spatiu ce ar deveni centripet si nu centrifug.

Intr-un spatiu preponderent mineral, cu zone bine delimitate de vegetal, elementul natural va deveni o prezenta puternica indirect, prin parfumul gradinilor aromatice plantate cu levantica, busuioc, cimbrisor si alte plante similare.

PARCUL

Aleea principala, adica traversarea dinspre Teatru spre Catedrala Mitropolitana si invers este slab folosita in general, si atunci doar pentru ca acolo sunt concentrate locurile de stat . Nu exista o legatura fireasca de tranzitare dinspre o cladire spre cealalta, fiecare avand orare diferite de functionare. De asemeni, exista o mare nevoie, cel putin pentru locuitorii din zona, de locuri umbrite in care sa se adaposteasca vara la o plimbare. (mai ales mamele cu bebelusi sau copii mici si persoanele de varsta a treia, categoriile de varsta care petrec mult timp in aer liber si care se deplaseaza greu catre parcurile din oras).

Propunem ca aleile diagonale sa devina principale. Comunicarea dintre Teatru si Catedrala Mitropolitana va fi pastrata vizual, iar zonele intens plantate stanga-dreapta vor incadra acest ax vizual. Pe axul longitudinal s-ar obtine o peluza cu gazon rezistent la trafic, ce cheama la utilizari multiple (de la joc, la pauze de odihna pe iarba).

Am gandit aceasta reamenajare din respect fata de amenajarea existenta: speciile de arbori au fost pastrate, plantand doar printre acestea, completand goluri sau inlocuind arborii morti. Am dorit pastrarea infrastructurii parcului, astfel am folosit punctele de interes (fantanile) deja existente pe latura dinspre Teatru si le-am replicat spre Mitropolie.

Au rezultat patru zone de interes. Insula copiilor este dedicata mamelor cu copii sub trei ani. Insula este semiingropata pentru un mai mare confort al parintilor si pentru o pozitie discreta, ascunsa in vegetatia deasa. Dealurile sunt si ele partial ascunse in vegetatia inalta si sunt destinate jocului activ, avand tobogane si trambuline inserate in paviment. Coltul dinspre Primarie primeste o banca circulara, Cercul, cu locuri de stat la diferite inaltimi, fiind o zona de odihna si contemplare, iar coltul dinspre Agora primeste un element de tip Zigurat, ce ofera atat locuri de stat la diferite inaltimi si cu diferite orientari, cat si un punct de belvedere asupra intregii zone. Parcul este traversat de un culoar de apa, care porneste dintr-o fantana de joc a copiilor si se opreste in pietonal, intr-o oglinda de apa (sub 20cm adancime), ce gazduieste piesa pastrata din frontonul initial al Palatului Roznovanu.

CATEDRALA

Propunem un nucleu clar exprimat al zonei: Parcul, Agora si Catedrala, spatiu fluent cu puternica incarcatura spirituala, culturala si istorica ce ar avea forta de a sustine ideea de Zona Zero. Sugeram un grad de permeabilitate mai ridicat intre Stefan, fosta piata Cub si parcul Catedralei Mitropolitane. Ar putea functiona o legatura directa intre gradina Catedralei si fosta piata Cub (Agora), printr-o rampa ce preia fluxul de pe fosta piata Cub, din Agora, si il conduce prin spatele Casei Nicodim (Materna) spre curtea Catedralei Mitropolitane, si invers.

GRADINA

Bulevardul traverseaza o zona de puternica semnificatie si traditie istorica: Manastirea Trei Ierahi cu gradina ei, cu Sala Gotica, si fosta incinta cu turn. Ar fi deci placut pentru calator sa zaboveasca mai mult in acest spatiu reprezentativ pentru varsta cetatii. Pentru a incuraja o incetinire semnificativa a ritmului traversarii pe aceasta zona amm unificat spatiile verzi adiacente Casei Patrate si Casei Cartii, am marit suprafata verde prin insertii in bulevard, transformand zona intr-o mare gradina pe lungimea careia  bulevardul devine o alee.

Am propus ca locurile de stat din aceasta zona sa sustina mesajul de grafica prin textura (ca si in cazul bisericii Trei Ierarhi). A rezultat urmatorul concept: o forma unica, o banca cilindrica de 45cm inaltime si 1.5m diametru, plecand direct din iarba. Aceste banci ar putea fi donate fiecare catre un artist iesean, care sa ii creeze “pielea” prin textura si culoare si sa asigure intretinerea ei. Astfel parcul devine un mijloc de promovare al artei iesene, o sala de expunere in aer liber.

In locul in care str. C. Negri intra se intersecteaza cu bulevardul am propus o replicare a podirii medievale a fostei strazi Podul Vechi. Gradina integreaza si un punct de informare turistica, o cismea cu apa potabila si un joc de apa (teii de apa), cu fantani arteziene cu pornire din rigola pe zona de relatie cu Colegiul Tehnic Gh. Asachi.

CURTEA

Curtea Directiei Agricole poate prelua rolul de spatiu expozitional in aer liber pentru arta urbana experimentala, stalpul metalic de electricitate devenind subiect al experimentelor artistice. Curtea se distinge printr-o explozie de culoare, obtinuta din pavarea cu mozaic ceramic variat cromatic. Locurile de stat vor fi "forme de relief" ale acestui plan cu mozaic, paralelipipede de joasa inaltime iesind organic din paviment.

Credem ca centrul unui oras trebuie sa reprezinte comunitatea locala, si sa ii reflecte istoria si valorile. Un spatiu public (realizat cu bani publici) ar trebui sa se prezinte la un nivel de executie performant ridicand standardul de perceptie al unui obiect de mobiler urban, al unui corp de iluminat, al unei amenajari peisagere stimuland explicit gustul publicului pentru cultura si activitati educative.

Zona ZERO nu urmareste o rezolvare arhitecturala completa, ci crearea unui cadru coerent care sa permita diverse scenarii de folosire si evolutie. Mai mult decat amenajarea propriu-zisa, se propune o strategie de reglementari si interventii care urmaresc regandirea unei zone mai largi din oras prin stimularea fluxurilor urbane si a conexiunilor, prin insertia de functiuni publice care sa sustina traversarea pietonala si prin refacerea unor legaturi spatiale istorice.

Articol realizat in colaborare cu arh. Alexandra Berdan (gasiti aici echipa completa).

O parte dintre imaginile folosite au ca referinte alte proiecte de amenajare urbana: Insula copiilor,referinte : Melis-Stokepark_Asptect sutios_Darling Quarter; Dealurile, referinte: Carve Landscape Architecture_Potfieterstraat; Inserare gazon, referinta: Lola Domenech_Passeig de st. Joan Boulevard)

Resurse
Video: 

Clip de prezentare

Clip de prezentare
Articol scris de arh. Adriana Gheorghiescu | Dum, 26/01/2014 - 14:17
Iti place ce tocmai ai terminat de citit?
Aboneaza-te prin email sau RSS ca sa fii la curent cu noutatile de pe site.