Casa Racovita - Refren al culturii de odinioara

Clasata pe lista monumentelor, dar intr-o stare avansata de degradare, Casa Racovita a fost casa lui Gheorghe Racovita, scriitor junimist, tatal savantului Emil Racovita. Tratata in stil neoclasic de o deosebita finete, Casa Racovita este situata la nr.17 si dateaza din a II-a jumatate a sec XIX .

Amplasata in imediata proximitate a spatiului pietonal, locuinta de la nr.17 este dovada atentiei responsabile a unui arhitect fata de trecatorul de rand. Desi intrarea principala este situata pe latura dinspre curtea locuintei, grija fata de fatada adiacenta pietonalului este tratata intr-un mod maiestuos ce marcheaza atmosfera zonei printr-o experienta plastica deosebita.

Fatada de la strada este compusa intr-o maniera simetrica in jurul unui element central, impozant, care este mobilat de coloane adosate in stil corintic si un medalion ce reprezenta familia proprietara, inscriptionat de regula cu initiale si simboluri.

1a fronton

Inca de la intrarea in curtea imobilului, spiritul trecutului ne invaluie, pasii nostri fiind ritmati de sirul pavelelor din granit pastrate pana in zilele noastre. Accesul in locuinta este protejat de o eleganta marchiza ce intra foarte coerent in limbajul arhitectural al casei prin utilizarea detaliilor specifice.

2 pavaj din granit
2a acces (marchiza)   2b coloana adosata   2c detaliu de capitel corintic
2d detaliu feronerie

Fatada posterioara este tratata intr-un mod mai simplist, singurul element ce iese din planul ei este un balcon ce comunica cu privelistea. Acest gest arhitectural poate fi interpretat ca o suprimare a atentiei oferita de fatadele constructiei si tranzitia interesului catre o noua lume, acea a curtii posterioare, o lume intima a familiei, o atmosfera personala dominata de belvederea orasului din planul de jos.

3a balcon   3b detaliu de feronerie al balconului   3c vedere din curte

Exemplul Casei Racovita ne ofera un remarcabil citat al vietii familiei de odinioara, al preocuparii indivizilor fata de o serie de valori nescrise care le dicta viata de zi cu zi printr-o muzicalitate a bunului gust.