articol
stats

Uman si divin – o experienta desavarsita

Prima editie a Classix Festival a debutat duminica, 16 februarie, în Catedrala Catolică Sfanta Fecioara Maria Regina cu un concert de exceptie sustinut de pianistul Dragos Cantea – fondator si director artistic. Publicul a luat parte la o premiera istorica în Romania, evenimentul fiind primul recital de pian ce a avut loc intr-o catedrala. Audienta numeroasă – peste 1000 de persoane in sala – dovedeste extraordinara receptivitate a acestui concept festivalier.

O „aventura clasica contemporana” – Classix Festival, concentrat pe sonoritati de tip cameral, are loc la Iasi in perioada 16-22 februarie, reunind 20 de muzicieni reprezentativi generatiei din care provin. Classix Festival integreaza o serie de șapte concerte, trei dialoguri educationale, dedicate industriilor creative, dar si două panel-uri de antreprenoriat coordonate de rectori, directori artistici, compozitori si profesori apartinand academiilor scandinave.

Prima editie a Classix Festival a debutat duminica, 16 februarie, în Catedrala Catolică Sfanta Regina Maria cu un concert de exceptie sustinut de pianistul Dragos Cantea – fondator si director artistic. Publicul a luat parte la o premiera istorica în Romania, evenimentul fiind primul recital de pian ce a avut loc intr-o catedrala. Audienta numeroasă – peste 1000 de persoane in sala – dovedeste extraordinara receptivitate a acestui concept festivalier. Conceptul acestuia a pornit de la nevoia muzicienilor de a conlucra si de a creste impreuna. Cuvintele pianistului plaseaza concertul de duminica seara in contextul intregului festival astfel: „Uman si Divin” a fost o premiera, un prim recital de pian intr-o catedrala din Iasi, asa cum si Classix va continua sa fie o premiera in zilele ce urmeaza, pentru intreaga viata culturala a regiunii.

Un element definitoriu al festivalului a fost interdisciplinaritatea, concretizata in aceasta editie prin colaborarea cu artisti vizuali, in plan artistic, precum si prin includerea mediului de afaceri.  Din biografia pianistului Dragos Cantea aflam ca este un adept al inovarii in arta, punand deseori in scena concepte sincretice cu actori sau artisti vizuali, sustinand cauze caritabile din spatiul romanesc, in special in zona educatiei.

Muzician cu o cariera promitatoare, Dragos Andrei Cantea s-a format ca pianist in cadrul scolii iesene de muzica, sub indrumarea lector univ. dr. Ioana Stanescu. In calitate de masterand avansat al Academiei Norvegiene de Muzica din Oslo (2017-prezent), la clasa profesorilor Håvard Gimse si Kathryn Stott, Dragos a sustinut recitaluri si concerte in Romania, Scandinavia, Austria, Italia, Elvetia si Regatul Unit. Sub indrumarea maestrului VOCES prof. univ. dr. Dan Prelipcean, urmeaza scoala doctorala a Universitatii Nationale de Arte „George Enescu” din Iasi.

Ce alt mod mai potrivit de a incepe primul concert din prima editie a Classix Festival, decat cu o lucrare consacrata a lui George Enescu? Pianistul a surprins publicul, interpretand cu autenticitate Carillon Nocturne din Suita pentru pian nr. 3, op. 18 – un tribut ce a asigurat festivalului un debut memorabil. Inca de la primele sunete, Dragos Cantea ne-a captivat prin delicatetea tuseului precum si prin paleta bogata de emotii si trairi evocate.

Dramaturgia intregului concert a urmarit atingerea unui climax spiritual. Daca in prima jumatate a recitalului a fost definita conditia umana, in cea de-a doua, publicul a fost introdus intr-un cadru sonor sacru, punctul culminant fiind constituit de partea a doua a ultimei sonate de Beethoven. Acest periplu muzical, completat de proiectiile pe cupola catedralei, este rezultatul unei viziuni artistice de mare rafinament.

Ecou al universului

Un exercitiu de introspectie – astfel a fost receptata prima lucrare din programul recitalului de pian. Prin Für Alina (1976) de Arvo Pärt, Dragos Cantea a conturat un cadru meditativ, pe fondul unei constante nuanta de piano. Acustica locatiei a facilitat starea de contemplatie. Für Alina este o lucrare de referinta pentru un stil creat de compozitorul estonian, stilul tintinnabuli ce are drept scop reducerea materialului sonor la esenta, ajungand la o simplitate generatoare de liniste, pace. O pagina muzicala aparent facila, aceasta piesa a fost interpretata cu profunzime, pianistul evidentiindu-se printr-un sunet cristalin, potentat de acustica excelenta.

Aventurile umane se dezvolta incetosat

O scurta prezentare a componentei ciclului In ceturi (1913) de Leoš Janáček dezvaluie subtilitati semantice care au stat la baza conceperii acestuia: 4 tablouri descriptive ale naturii cehe – dealurile si padurile din Moravia ilustrate muzical intr-o maniera mistica. Dragos Andrei Cantea a interpretat, cercetat si inregistrat intreaga creatie pentru pian a compozitorului ceh. Ciclul In ceturi deschide drumul catre dedesubturile componistice ale lui  Janáček, muzicologul ceh Jiří Zahrádka scriind despre influentele de tip impresionist prezente in acest όpus.

Primul tablou, Andante, pune in valoare o tema simpla sustinuta de un ostinato fluid in planul secund. O microsectiune contrastanta evidentiaza paralelismele specifice stilului impresionist, pianistul realizand un tenuto cu efect mai degraba plutitor decat apasat. In succesiune, o serie de figuratii contureaza aceeasi atmosfera, pe fondul unei pedale foarte bine dozate. Interpretativ, misticul incetosat a fost redat cu sensibilitate, respectand indicatia dolcissimo, non veloce.

Tabloul al doilea, Molto adagio, este constituit din alternanta a doua idei contrastante. Dragos Cantea a reusit sa redea gratia specifica primei teme, in ciuda unui discurs muzical fragmentat de pauze. Finalurile pe armonii suspendate, fondul sonor utilizat, dar mai ales dinamica au asigurat o crestere gradata a tensiunii. Ambiguitatea ritmica a celei de-a doua idei a stat la baza exprimarii unui sentiment de neliniste, eclipsat de efectul amplificarii dialogului dintre cele doua idei tematice.

In cel de-al treilea tablou, Andantino, conturul melodic al temei evidentiaza o serie de climax-uri in staccato, realizate cu precizie de catre pianist, ce insereaza o nota de lirism. Reliefarea unei idei melodice precum si pastrarea bogatiei sonore armonice implica o inteligenta superioara.

In ultimul tablou al ciclului, Presto, Dragos Cantea a pastrat culoarea si claritatea fiecarui sunet, intr-un tempo alert. In cea de-a doua sectiune a tabloului, intervalica planului secund evidentiaza o retorica de tip semnal,  generatoare de tensiune, amplificata de figuratiile ascendente si de acordurile in glissando. Cu toate acestea, tehnica pianistica a lui Dragos a permis estomparea acestei emotii, evidentiind cu rafinament tema din discant. Agilitatea mainii stangi si finetea liniei melodice din acut au rezultat in contopirea a doua stari pana la confuzie, atingand astfel scopul semantic al acestei creatii, subinteles din titlu.

O calatorie umana strans conectata cu Divinitatea, in care romantismul intalneste sacrul

Exista interpretari in care actul muzical este mai presus de orice cuvant. Momentul Ciacconei a fost pentru public o experienta transcedentala. In recitalul de duminica, Dragos Andrei Cantea a interpretat Ciaccona in re minor de Johann Sebastian Bach – (armonizare de Ferruccio Busoni) (1720 / 1920), o lucrare de referinta in repertoriul pianistilor, fiind o piesa de inalta dificultate tehnica. In transcrierea lui Busoni, scriitura polifonica reprezinta ideea generala a experientei umane si ideea particulara a destinului. Creativitatea aranjamentului s-a manifestat in randul altor elemente de limbaj muzical, rezultand o amprenta romantica. In combinatie cu stilul bach-ian, specific sacrului s-a obtinut o lucrare accesibila, ce s-a bucurat in aceasta seara de o receptivitate insemnata. In periplul dramaturgic al acestui concert, Ciaccona a initiat calatoria catre divinitate, solicitand pianistului substanta interpretativa, reliefata intr-un tuseu excelent, in fluiditatea frazarii.

Beethoven isi ia ramas bun de la experientele umane cantandu-si extazul la poarta Raiului

In Sonata in do minor nr. 32, op. 111 (1822), pianistul ne-a prezentat evocator personalitatea muzicala a lui Ludwig van Beethoven, printr-o interpretare fidela stilului compozitorului, caracterizata printre altele de vigoare, pasiune, grandoare, sensibilitate. Lucrarea contine doar doua miscari Maestoso – Allegro con brio ed appassionato si Arietta cu variatiuni. Reflectand asupra lipsei celei de-a treia parti, Thomas Mann, in Doctor Faustus, scria: S-a intamplat ca sonata sa fi ajuns, in cea de-a doua parte – o miscare enorma – la final, un final fara nicio intoarcere. Rezultatul acestei contemplari a fost analogia cu finalul formei de sonata in creatia lui Beethoven. In recitalul de duminica, aceasta reflectie a fost strans corelata de titlul dat recitalului, pianistul consemnand: Beethoven isi ia ramas bun de la experientele umane cantandu-si extazul la poarta Raiului. Partea a doua din ultima sonata de Beethoven a reprezentat punctul culminant/climax-ul concertului „Uman si Divin”, aducand, pe alocuri, o nota de tragism, dramatism, specifica esteticii pur romantice.

Personalitatea artistica versatila a pianistului l-a sprijinit in transpunerea subtila a publicului in contexte diferite. Un exemplu elocvent este redarea sonoritatilor de tip jazz din cea de-a treia variatiune, conturand o atmosfera contrastanta fata de cea precedenta. Inovatia geniului creator a fost inteleasa si interpretata veridic de pianist. Printre calitatile tehnice ale interpretarii sale se numara: precizie, claritate si lejeritate a tuseului, puritate a nuantelor, stapanire a claviaturii. Toate acestea au invitat publicul sa empatizeze cu emotiile transmise sonor, dar si prin limbajul non-verbal de catre artist, fapt validat de reactiile in sincron.

Aflat sub directoratul artistic al pianistului Dragos Andrei Cantea, Classix Festival reprezinta o aventura clasica de exceptie, primul concert oferind o experienta completa sub tutela sincretismului dintre artele vizuale si muzica.

„Uman si Divin” a delectat un public divers intr-o sala de concert unica, ce a gazduit pentru prima data un recital de pian. Nu doar ideea „nastrusnica” de a alege aceasta locatie face din acest eveniment un moment ce poate fi considerat istoric, ci si prestatia artistica de exceptie. Interpretarea impecabila, acustica salii si grafica proiectiilor au rezultat intr-o ilustrare unica a esteticii frumosului, a sublimului. 

 

Guest writer pentru acest articol este Larisa Neculai - muzicolog.

Articol scris de Guest writer | Mar, 18/02/2020 - 21:50
Iti place ce tocmai ai terminat de citit?
Aboneaza-te prin email sau RSS ca sa fii la curent cu noutatile de pe site.
Despre editor
imaginea utilizatorului guestwriter