- 5383
In timpul liber, soferul ii ajuta pe spargatori sa fuga de politie, iar cu fata vorbeste in cea mai banala situatie: motorul ei scoate fum.
„Cine-i barbatul din fotografie?“. „E tatal copilului meu“. „Si unde e acum?” „La inchisoare“. La inchisoarea din film se platesc bani pentru protectie. Muzica e compusa de Angelo Badalamenti, ceea ce explica trip-ul de Twin Peaks intr-un film cu minuscul grotesc supranatural. Frica insa e acolo. Frica si dragostea, durerea-violenta (emotiile pe care privitorii la filme le cauta in ele). Soferul se construieste tare ca piatra, „ca fierul” sau „ca otelul”. „Tu cu ce te ocupi?“. „Conduc“. „Si nu e periculos“? „E doar part-time.”
Soferul e „ca John Wayne”, iar filmul e „esenta experientei de a-l face”. In interviuri, starul Ryan Gosling concepe raspunsurile la intrebari prin prisma experientei traite: e recunoscator ca i s-a dat acea experienta. In cazul asta, de a se pregati pentru film conducand toata ziua, facand cascadorii si ascultand muzica in masina cu regizorul Nicolas Windig Refn.
Care regizor este un mega-regizor. Singurul motiv pentru care recomand Drive e regia. Sunt secvente absolut - stiu ca e subiectiv si in-credibil dar sunt absolut fenomenal regizate – intr-un fel care aduce toate emotiile de mai sus direct in stomac, si asta fara efecte speciale, staruri ultracunoscute sau cheap tricks. E doar vorba de cum decupeaza, ce arata, de calmul constant si studiat al principalului Ryan Gosling, de muzica ce uneste secvente despartite prin elipse narative. D. ex., secventa „el – mecanic/sofer - o vede pe ea incruntandu-se deasupra motorului fumegand si se indreaptă intr-acolo“ trece direct la „ei doi in lift cu copilul ei, el carandu-si punga de merinde de parca ar fi fost pentru toti 3“ – fara logic obligatoria secventa intermediara de dialog deasupra motorului, care sa duca la si sa explice cum de ajung impreuna in lift – secvente unite de o singura, neintrerupta linie muzicala pe coloana sonora. Suna a videoclip, dar in film nu se simte asa, ci doar surprinzator si fresh. Regatul mintii dispare. E un film de gen, dar mai putin intelectualizat/conceptualizat decat Death Proof-ul lui Tarantino, despre masini.