articol
stats

Debutul anului 2012 in cinemaul romanesc

Inca de cind a aparut pe youtube trailerul la O luna in Thailanda mi-am dorit sa vad filmul. M-a prins atmosfera care parea sa redea foarte bine ethosul unei generatii/unui segment de virsta (30 ani – care e „noul 18”) si subiectul: un tip isi paraseste, in noaptea de Revelion, prietena pentru a se reimpaca cu fosta. Dupa vizionare, impresia a fost ca am asistat la ceva ce s-ar putea numi „punctul de intilnire” dintre productiile Media Pro (Minte-ma frumos etc.) si cele ale Noului Cinema Romanesc (Marti, dupa Craciun etc.).

Filmul incepe cu o secventa de sex („de intretinere”, cum au constatat unii) intre Radu – „eroul” – si Adina – tipa parasita – si se termina cu o alta partida de sex, din care putem intelege cit de futile sint anumite schimbari, intre acelasi Radu si, acum, Nadia – fosta. Aceasta circularitate e forma sub care se incearca respectarea unei conventii deja tipice NCR (in 24 ore se intimpla toata drama), dar care aici e putin subreda pentru ca suma de intimplari, intilniri si coincidente nu sint tocmai credibile. Ori Aristotel asta si cere in Poetica sa: toate rasturnarile de situatie trebuie sa fie veritabile. Nu cred ca lui Negoescu ii iese acest aspect pentru ca Nadia apare prea de nicaieri, rolul narativ al personajului Emilia e iarasi prea evident, iar numarul atit de divers de arhetipuri intruchipate de celelalte personaje e pur si simplu covirsitor.

Radu e tipul confuz care nu prea stie ce vrea, dar e „bintuit” de fantomele vremurile trecute cind „era mai bine”, Adina e tipa draguta si usor copilaroasa, dar prea atasanta si putin disperata (renunta la o bursa in Singapore, de teama ca prietenul ei o va insela cit e plecata), Nadia e tipa care pare puternica, dar incapabila de decizii ferme, Alex e prietenul pe care-l ai tot timpul aproape sa te incurajeze si sa-ti spuna glume, Emilia e cea care se lasa dusa de val – cea care „traieste clipa” -, tipa din club e himera relatiei pasagere dar totusi prea lipsita de substanta pentru tipul nostru, si lista continua la nesfirsit. Toata chestiunea e ca n-avem de-a face cu oameni ci cu tipuri umane, care nu se dezvolta, care nu-si depasesc conditia si limitele narative.

Daca la acest aspect de superficialitate se refereau anumite cronici (Sabina Balan, Lucian Maier), cred ca sint justificate. Insa as nuanta putin acest aspect, pentru ca „platitudinea” evidenta a personajelor lui Negoescu nu e diferita de cea a oamenilor din jurul nostru: citi prieteni avem care sa fi renuntat in decursul anilor la anumite obiceiuri proaste, sau la anumite gusturi dubioase? Si nu ma refer la trecerea de la rock la electro sau alte „marii cu aceleasi palarii” ci la deveniri efective, vizibile. Practic, cu totii sintem niste personaje plate (Forster dixit) in cea mai mare parte a vietii noastre. Iar daca se produc intr-adevar schimbari, ele sint datorate unor decizii majore care implica statutul social (casatorie, nasterea unor copii etc.) si nu unor exercitii de vointa (care sa ne transforme in „personaje rotunde”, cum ar zice acelasi Forster).

Modul in care Negoescu portretizeaza generatia sa e realist. Nu i se poate imputa lipsa de atitudine, lasitatea sau instinctul de conservare pe care o mare parte a societatii romanesti (indiferent de virsta) le are si le cultiva. Il vad pe regizor in pozitia lui Zola care considera ca meseria sa e de „a pune o oglinda in fata semenilor sai”, oglinda in care se vad exact cum si sint. Totusi, Negoescu nu e critic; filmul sau e diafan, pe alocuri gratuit (inside joke-ul cu Giurgiu si Solomon facind karaoke pe Banii vorbesc, cadrul cu cele doua pahare etc.), dar pina la urma e cel mai reusit debut al cinematografiei romanesti pe anul 2012.

*tin sa precizez ca sunetul proiectiei de la Cinema Republica a fost execrabil! Nu stiu a cui e vina, dar l-as ruga macar sa-i anunte pe spectatori dinainte.

Resurse
Video: 

O luna in Thailanda [trailer]

O luna in Thailanda [trailer]

O luna in Thailanda [Papuci de Revelion]

O luna in Thailanda [Papuci de Revelion]

O luna in Thailanda [Abia sau deja?]

O luna in Thailanda [Abia sau deja?]

O luna in Thailanda [30 de ani e noul 18]

O luna in Thailanda [30 de ani e noul 18]

Minus - Neptun [soundtrack]

Minus - Neptun [soundtrack]
Articol scris de Iosif Prodan | Lun, 24/12/2012 - 14:49
Iti place ce tocmai ai terminat de citit?
Aboneaza-te prin email sau RSS ca sa fii la curent cu noutatile de pe site.
Despre editor
imaginea utilizatorului iosif