Cealalta parte a sperantei

Cele doua povesti se intersecteaza din intamplare la minutul 40 al filmului. Prima, a lui Khaleb (interpretat de Sherwan Haji), un tanar sirian refugiat care a pierdut totul. Aproape din intamplare, el ajunge la Helsinki ca pasager clandestin pe un vas carbonifer si cauta azil, fara mari sperante pentru viata sa de acum incolo.

Wikstrom (Sakari Kuosmanen), celalalt protagonist, este un agent de vanzari in jurul varstei de 50 de ani, care vinde in special camasi de barbati si cravate. La inceputul filmului, el isi paraseste sotia alcoolica, renunta si la meseria sa si se trasforma pentru moment intr-un impatimit jucator de poker. Cu modesta suma de bani pe care o castiga astfel, Wikstrom cumpara un restaurant neprofitabil, aflat intr-o curte interioara la capatul indepartat al unei strazi laturalnice din Helsinki.

Cand autoritatile hotarasc sa il trimita pe Khaled inapoi in ruinele din Aleppo, sirianul decide, asemenea multor altora in situatia sa, sa ramana ilegal in Finlanda si dispare astfel pe strazile din Helsinki. Aici intalneste, pe langa multe fete ale rasismului, momente pure de bunatate. Intr-un final, Wikstrom il gaseste pe omul nostru dormind in curtea interioara a restaurantului sau. Probabil vede ceva din el insusi in tanarul ponosit, pentru ca il angajeaza pe Khaled ca debarasator si spalator de vase. Pentru un moment, viata isi arata partea luminoasa.

„Prin acest film incerc sa fac tot ce pot eu mai bine pentru a sfarama modul european de a vedea refugiatii fie ca victime pe care le compatimim, fie ca pe imigrantii aroganti din punct de vedere economic, care ne invadeaza societatea pur si simplu pentru a ne fura locul de munca, sotia, casa ori masina“, spune regizorul. „In istoria Europei, crearea si implementarea prejudecatilor rezultate din stereotipuri a avut un ecou sinistru. Recunosc ca Cealalta parte a sperantei este, intr-o anumita masura, un film care isi propune sa influenteze vederile si opiniile spectatorilor, incercand in acelasi timp sa le manipuleze emotiile, pentru a-si indeplini scopul.  Pentru ca aceste eforturi vor esua firesc, ceea ce ramane este, sper, o poveste verticala si usor melancolica, spusa cu umor, iar pe de alta parte, un film aproape realist despre cateva destine din lumea de astazi“, spune Aki Kaurismaki.  

Aki Kaurismaki s-a nascut in Finlanda si are 60 de ani. In limba finlandeza, numele sau inseamna „dealul cerbului”. Pana sa ajunga un nume in industria filmului, el a fost postas, a spalat vase pentru un restaurant si a activat pe post de critic de film. La un moment dat, a infiintat (impreuna cu fratele sau, Mika) o casa de productie si distributie numita Villealfa. Cei doi sunt responsabili pentru o mare parte din productiile finlandeze inca din anii ‘80. In 1990 a regizat primul sau film in limba engleza, comedia I Hired a Contract Killer, selectat in Competitia pentru Leul de aur la Festivalul de film de la Venetia. Cel mai recent film de lungmetraj regizat (si produs) de Aki Kaurismaki a fost Le Havre (2011).