- 3935
Bomba atomica la British Documentary
Un film despre inventatorul bombei atomice, Oppenheimer, un mic geniu in copilarie, o personalitate aproape mizantropa in tinerete si rodul unui mare scandal in anii ’50 ai Americii cuprinse de frica ciocanului si nicovalei. Se poate vedea marti, 29 noiembrie, de la ora 18, in Sala Studio a TVR Iasi, in cadrul British Documentary organizat de Britsh Council.
Nu e o abordare care sa ma tuseze prea mult - docu-drama cu insertii fotografice – dar recunosc ca are un ritm dramatic foarte bine regizat. Pe linga aceste doua clisee care ne duc cu gindul la documentarele TVR, in discursul filmului apar interviuri date de oameni care l-au cunoscut, istorici si scriitori care ii cunosc bine povestea; acestea dau credibilitate filmului si fara ele, am fi asistat la o melodrama narata din off cu mare succes pe Acasa sau alte canale asemenea.
Cred ca titlul ales este prea specific – The trials of J Robert Oppenheimer – pentru ca mai bine de jumatate din film e despre cariera si alte episoade din viata personala a personajului. Procesele sint reconstruite in acele secvente de docu-drama, dar n-au dramatismul necesar si par supralicitate. Impresia creata in timpul vizionarii este aceea ca mi-as dori sa vad un film de fictiune despre acest om si despre toata nebunia din spatele unei noi inventii de amploarea bombei atomice.
Dramatismul sta de fapt in intrigile pe care acest om avea marele talent de a le stirni si modestia prin care se raporta fata de ele. Mizantropia dezvoltata in tinerete n-a fost in niciun caz un avantaj mai tirziu si i-a distrus orice sansa de a putea rezista atacurilor politice inerente. Totodata, n-a avut nici acea femeie mare despre care se spune ca se gaseste tot timpul in spatele unui om de anvergura sa intelectuala. Mai mult, o mare parte din scandaluri au pornit tocmai de la relatiile cu cele doua sotii, ambele considerate „suspecte” de catre „masinaria” de cautat comunisti in fieful democratiei, a lui J. Edgar Hoover – celebrul sef FBI in acei ani.
E un „vinovat fara vina”, un exemplu despre oamenii de valoare pe care SUA n-au stiut sa-i respecte si sa le acorde increderea pe care o meritau (au incercat sa reabiliteze pozitia oficiala, insa prea tirziu, cind Oppenheimer deja era un alt om), unul din personajele celebre banuite de Hoover ca ar fi spion comunist (alaturi de Chaplin si altii), dar un om de stiinta care ramine in istorie prin inventia sa teribila (cred ca e un cuvint chiar potrivit pentru „A-bomb”), dar cu pasiuni ciudate si antisociale – ii placeau deserturile din New Mexico, in care „se pierdea” zile de-a rindul.
