AFF 2012, ultima zi

Dintre filmele din competitie, mi-a placut foarte mult Metro (G. Hoffmann, 2012), un documentar de o ora facut de un brazilian care pozeaza nud pentru studentii de la desen din Paris. In acest oras se hotaraste sa se apuce de filmat, in speranta de a-si gasi un rost un viata si alege ca subiect oamenii care circula cu metroul. Ii intreaba de unde vine si unde se duc (acum si in viitor), se imprieteneste cu vagabonzi si le asculta povestile si in final face un film sincer, original si fresh!

Family Meals al Danei Budisavljevic, e un film indraznet (sau mai degraba demersul e): la mesele frecvente pe care le are cu parintii ei si cu alti membri ai familiei apropiate, regizoarea incepe sa abordeze diverse subiecte mai picante – pe care n-a avut curaj sa le discute niciodata. Situatia nu face implozie, ci duce relatiile din cadrul familiei spre un nivel mai sincer, dar nu neaparat mai comfortabil. Nu e un film care sa ma dea pe spate, dar e de luat in seama.

Corvin Variations (Klara Trencsenyi, 2011) are un aer muzical si documenteaza un proiect urbanistic ce se voia un refresh al unei zone populate de foarte multi oameni dubiosi (in ochii autoritatilor) sau doar fermecatori (pentru realizatorii filmului), dar care a ajuns un mare esec din toate punctele de vedere. Ungurii (actiunea se petrece in Budapesta) sint deopotriva bucurosi si multumiti de ce s-a intimplat, dar si contrariati. E bine ca filmul prezinta opinii opuse, dar nu simt ca se duce undeva. Are un concept video destul de ghidus, dar nu si o poveste interesanta.

Si, in fine, scurtmetrajul romanesc de care ziceam – Muzicantul din Gottingen, de Marius Andrei Leaha – un film de 17 minute despre un bucovinean care cinta la acordeon in Germania. S-a integrat in mediul de acolo, oamenii il abordeaza in pietele pe unde cinta si il cheama sa intretina atmosfera la petrecerile lor private si la alte sindrofii. Dar omul nostru nu pare fericit. Are bani, dar sta departe de familia si tara sa. Regizorul filmului insa nu insista pe acest aspect. Ori asta cred ca era cel mai interesant.

Cam atit cu filmele de la AFF 2012. Mai revin cu doua articole: cel despre Turn off the lights si unul de concluzii finale. Pe curind!