articol
stats

Traseele grafice ale Atenei Simionescu

Atena Elena Simionescu ne-a incantat in perioada decembrie 2012 – ianuarie 2013 cu o expozitie de arta retrospectiva, vernisata de catre criticul de arta Petru Bejan, care a avut drept cadru Galeria de Arta “Sala de Marmura” a Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara. Intitulata Trasee grafice, expozitia - ce a inglobat cunostinte aprofundate in domeniul graficii si esteticii dobandite de-a lungul timpului - a fost urmata de un concert simfonic interpretat de orchestra Universitatii de Arte George Enescu, cele doua momente facand parte dintr-un sir de evenimente menite sa comemoreze un veac de la aparitia invatamantului agronomic in Iasi.

Rector al Universitatii de Arte George Enescu si coordonator al directiei de studiu grafica in cadrul aceleiasi institutii, Atena Elena Simionescu detine o viziune ampla asupra lumii artistice, dobandita mai ales din multitudinea de activitati didactice si profesionale. Premiata de multe ori la expozitii internationale cu diplome de onoare, in cadrul Trienalei de Xilogravura sau la Bienala Internationala de Gravura si multe alte concursuri la care aceasta participa in intreaga sa cariera. Atena Elena Simionescu se remarca prin perseverenta si staruinta atat in activitatea didactica cat si in cea artistica. Doctor in domeniul esteticii, artista studiaza o serie de esteticieni si filosofi consacrati precum Arthur Danto, Gerard Genette, Roger Pouivet, Nelson Goodman si altii, a caror teorii vor construi o baza de sustinere a conceptelor sale, pe care le va dezvolta pe parcursul evolutiei sale ca scriitor si artist plastic.

Lucrarile din cadrul expozitiei Trasee grafice denota o stapanire perfecta a mijloacelor de expresie si a limbajului artistic, sunt compozitii dinamice, adesea cu un colorit viu si o bogatie de forme plasate strategic in spatiul plastic. Atena Elena Simionescu se axeaza in mare parte pe gravura destinata imprimarii (dar nu numai), folosind de multe materiale vegetale drept suport, care vor juca rolul de nagativ al imaginii, peste care se aplica petele de culoare. Cliseul colorat va sustine mai apoi o hartie alba peste care apar formele finale, adica imaginea pozitiva a lucrarii. Aceasta utilizeaza o diversitate de motive vegetale imprimate, o multitudine de forme ce vin ca un omagiu adus frumusetii naturii.

Una dintre lucrarile prezentate in expozitie, denumita de catre artista Noapte de vara este o dovada in acest sens, aceasta foloseste motive vegetale variabile, amplasate intr-un peisaj imaginar de vara superb, cu un colorit redus la doar cateva tonuri de galben, albastru venit ca o sugestie a cerului si o nuanta de verde rupta parca direct din natura. Seria Evolutie de asemenea, precum si alte lucrari, adopta aceleasi motive, prezentate individual de aceasta data, asemeni unei radiografii pe un fond monocrom ce are rolul de a pune in valoare structura complexa a plantei folosite pentru imprimare. O alta serie, Scrisori, a atras atentia privitorilor in mod deosebit: fiind lucrari realizate intr-o tehnica mixta, ele sunt parca franturi  desprinse din experiente ale umanului. In a V-a varianta din aceasta serie nu foloseste motive vegetale si nici tehnica imprimarii, ci este realizata o parte in creion, ce pare a fi un pieisaj urban supra-realist alcatuit din litere si simboluri plasate in pozitii diverse in partea dreapta a compozitiei, iar in stanga, un chip androgin din semi-profil puternic conturat, ce creeaza o legatura vizuala directa cu privitorul.

Desi se stie ca este mult mai veche, tehnica gravurii ia amploare undeva in jurul secolului al XV-lea, odata cu cei ce aveau sa fie revolutionari in acest domeniu: Albrecht Durer, Rembrandt si continuand mai tarziu cu Francisco Goya, Wiliam Blake si multi altii. Exista diverse metode de realizare, unele traditionale, altele inovatoare, fie ca este vorba gravura in adancime, in relief sau pe suprafata plana, cu care artistii sunt liberi sa jongleze in vederea realizarii unor opere unicate. Lucrarile artistei au un usor iz traditionalist prin utilizarea unor tehnici specifice gravurii in adancime (gravura aquaforte, aquatinta sau cu acul) sau in relief (xilogravura), si a unor motive arhicunoscute adaptate in mod spectaculos la era contemporana printr-un aspect abstractizat al lucrarii.

Articol scris de Ramona Pristavu | Mar, 19/02/2013 - 19:08
Iti place ce tocmai ai terminat de citit?
Aboneaza-te prin email sau RSS ca sa fii la curent cu noutatile de pe site.
Despre editor
imaginea utilizatorului ramona.pristavu