Saptamana memoriei la CCF

In spatele celor doua pseudonime pe care le-am mentionat deja sta de fapt realitatea lui Benjamin Wexler, poet, filosof existentialist, eseist, critic si teoretician literar, cineast aflat mereu in preajma unor minti monumentale (filosoful existentialist Lev Sestov, Brancusi, Cioran, Camus, Brauner etc) - aceasta simpla descriere indemnandu-ne sa intrezarim o opera insemnata pe harta culturala a romanilor, a francezilor si a evreilor deopotriva. De ce a tuturor acestora? Pentru ca rezonantele numelor lui nu sunt intamplatoare: Benjamin Fondane s-a nascut la Iasi, in 1898, insusindu-si in acelasi timp cu identitatea de roman, pe cea de evreu, a debutat in 1914 in revista  de orientare simbolista si modernista Viata noua a lui O. Densunsianu, dar n-a apucat sa scrie prea mult in Romania, caci Parisul a fost prea nerabdator sa-l ia sub aripa sa (1923). Sub incidenta barbariilor naziste, dupa ocuparea Frantei a fost arestat si acuzat de ereditate nepermisa si apoi deportat in 1944 la Auschwitz alaturi de sora sa, pe care a refuzat sa o paraseasca (desi a avut sansa), chiar cu pretul vietii (a murit in 1944, intr-o camera de gazare). Ca fiinta culturala, Benjamin Fondane s-a simtit in largul lui in modernism, avand interactiuni constante si cu avangarda, preocupat printre altele de prefigurarea unei catastrofe istorice, pe care a cautat totusi sa o anuleze printr-o doctrina a salvarii.

De aceea, nu este stranie alegerea Institutului Francez de a lega numele lui Fondane de seria de evenimente aflate deja la a patra editie si care vor avea loc in decursul a 3 zile la Iasi, marcand comemorarea Holocaustului.

Miercuri, 25 ianuarie, si vineri, 27, incepand cu ora 18 vom avea libertatea de a aprecia cum i se potriveste lui Benjamin Fondane teatrul: „Benjamin Fondane ii scrie lui Louis-Ferdinand Celine” se numeste textul apartinand lui Fondane, interpretat si regizat de Benoit Vitse.

Apoi ziua de joi, 26 (aceeasi ora 18), abunda in intalniri cu exegeti ai autorului, care planuiesc lansarea primului volum al editiei „Opere Fundoianu – Fondane”, relevant prin responsabilitatea pe care si-o asuma, anume aceea de a colectiona intregul material semnat vreodata de acesta, fie ca e vorba de poezie, proza, dramaturgie, scenarii de film, fie publicistica, critica literara, scrisori si altele de acest fel, carora li se anexeaza note si comentarii. Ne putem astepta si la texte inedite si variante, bogatia materialelor fiind justificata de faptul ca Mircea Martin, directorul editurii Art, totodata cel care s-a ocupat de aceasta editie, a avut acces la texte scrise de Fondane atat in limba romana, cat si in franceza. Mai multe ne va povesti chiar dumnealui, daca tot va fi prezent alaturi de Prof. Andrei Corbea-Hoisie la acest eveniment.

Nu schimbam ziua si participam si la sesiunea de comunicari „Despre Benjamin Fondane” (ora 18:30), 5 invitati manevrand diferite fatete ale operei acestuia: Eric Freedman si-a ales ca titlu „Benjamin Fondane: multuplele ipostaze ale unui scriitor francez”, Mircea Martin pregateste un discurs pe tema „Primatul politicii sau anii `30 vazuti de catre benjamin Fondane”, Carol Iancu ne familiarizeaza cu „Cateva aspecte ale tematicii evreiesti in articolele de presa si in opera poetica a lui B. Fundoianu – Fondane”, Simona Modreanu pune la cale o expunere intitulata „B. Fondane si experienta abisului”si, in final, Radu Petrescu ne aduce in vedere lucrarea sa, „Benjamin Fondane – poezia si cuvantul profetic”.

Vineri, 27 ianuarie, ora 14 se potriveste cel mai bine vernisajului expozitiei „Benjamin Fondane. Romania, Paris, Auschwitz (1898-1944)”, pe care CCF o gazduieste pana pe 29 februarie. Si Parisul a vizitat-o anul trecut (expozitia fiind realizata de Memorialul Shoah-ului, una din cele mai cuprinzatoare arhive ale memoriei evreiesti) si a gasit in ea umbre ale vietii si operei lui Fondane.